Vecernia Mare — Sf. Grigorie Palama (7 martie 2026)

Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.

Veniți să ne închinăm Împăratului nostru, Dumnezeu!

Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru, Dumnezeu!

Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru!

Binecuvintează, suflete al meu pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte! Întru strălucire și în mare podoabă Te-ai îmbrăcat. Cel ce Te îmbraci cu lumina ca și cu o haină, Cel ce întinzi cerul ca un cort, Cel ce acoperi cu ape cele mai de deasupra ale lui, Cel ce pui norii suirea Ta, Cel ce umbli peste aripile vânturilor, Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri și pe slugile Tale pară de foc, Cel ce întărești pământul pe temelia lui, încât nu se va clătina în veacul veacului. Adâncul ca o haină este îmbrăcămintea Lui, peste munți vor sta ape; de certarea Ta vor fugi, de glasul tunetului Tău se vor înfricoșa; urcă munți și coboară văi, până în locul în care le-ai așezat pe ele. Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece și nici nu se vor întoarce să acopere pământul. Cel ce trimiți izvoare în văi, prin mijlocul munților vor trece ape; adăpa-se-vor toate fiarele câmpului, asinii sălbatici setea își vor potoli. Peste acelea păsările cerului vor locui; din mijlocul stâncilor vor da glas. Cel ce adăpi munții din cele mai de deasupra ale Tale, din rodul lucrurilor Tale se va sătura pământul; Cel ce răsari iarbă dobitoacelor și verdeață spre trebuința oamenilor, ca să scoată pâine din pământ și vinul ce veselește inima omului; ca să-i veselească fața cu untdelemn și pâinea ce întărește inima omului. Sătura-se-vor copacii câmpului, cedrii Libanului pe care i-ai sădit; acolo păsările își vor face cuib, locașul cocostârcului le călăuzește pe ele. Munții cei înalți – adăpost cerbilor, stâncile – scăpare iepurilor. Făcut-ai luna spre vremi; soarele și-a cunoscut apusul său. Pus-ai întuneric și s-a făcut noapte, când vor ieși toate fiarele pădurii; puii leilor răcnesc ca să apuce și să ceară de la Dumnezeu mâncarea lor. Răsărit-a soarele și s-au adunat și în culcușurile lor se vor culca. Ieși-va omul la lucrul său și la lucrarea sa până seara. Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înțelepciune le-ai făcut! Umplutu-s-a pământul de zidirea Ta. Marea aceasta este întinsă și largă; acolo se găsesc târâtoare, cărora nu este număr, vietăți mici și mari. Acolo corăbiile umblă și fiarele pe care le-ai zidit, ca să se joace în ea. Toate către Tine așteaptă ca să le dai lor hrană la bună vreme. Dându-le Tu lor, vor aduna; deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunătăți. Dar întorcându-Ți Tu fața Ta, se vor tulbura; lua-vei duhul lor și se vor sfârși și în țărână se vor întoarce. Trimite-vei duhul Tău și se vor zidi și vei înnoi fața pământului. Fie slava Domnului în veac! Veseli-se-va Domnul de lucrurile Sale. Cel ce caută spre pământ și-l face pe el de se cutremură; Cel ce se atinge de munți și fumegă. Cânta-voi Domnului în viața mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât voi fi. Plăcute să-i fie Lui cuvintele mele, iar eu mă voi veseli de Domnul. Piară păcătoșii de pe pământ și cei fără de lege, ca să nu mai fie. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul.

Soarele și-a cunoscut apusul său. Pus-ai întuneric și s-a făcut noapte. Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înțelepciune le-ai făcut!

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeule! (de 3 ori)

Cu pace, Domnului să ne rugăm.

Că Ție se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Fericit bărbatul care n-a umblat în sfatul necredincioșilor și pe calea păcătoșilor n-a stat și pe scaunul pierzătorilor n-a șezut. Aliluia!

Că știe Domnul calea drepților și calea necredincioșilor va pieri. Aliluia!

Slujiți Domnului cu frică și vă bucurați Lui cu cutremur. Aliluia!

Fericiți toți cei ce nădăjduiesc spre Dânsul. Aliluia!

Scoală, Doamne, mântuiește-mă, Dumnezeul meu. Aliluia!

A Domnului este mântuirea și peste poporul Tău binecuvântarea Ta. Aliluia!

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeule! (de 3 ori)

Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Că a Ta este stăpânirea și a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă; auzi-mă, Doamne! Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă; ia aminte la glasul rugăciunii mele, când strig către Tine. Auzi-mă, Doamne!

Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfă de seară. Auzi-mă, Doamne!

Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleșug, ca să nu-mi dezvinovățesc păcatele mele.

Cu oamenii cei ce fac fărădelege și nu mă voi însoți cu aleșii lor.

Certa-mă-va dreptul cu milă și mă va mustra, iar untdelemnul păcătoșilor să nu ungă capul meu.

Că încă și rugăciunea mea este împotriva vrerilor lor; zdrobise-vor de stâncă judecătorii lor.

Auzi-vor graiurile mele și s-au îndulcit. Precum brazda se desface în pământ, s-au risipit oasele lor lângă iad.

Căci către Tine, Doamne, Doamne – ochii mei; spre Tine am nădăjduit, să nu iei sufletul meu.

Păzește-mă de cursa care mi-au pus mie și de smintelile celor ce fac fărădelege.

Cădea-vor în mreaja lor păcătoșii, ferit sunt eu până ce voi trece.

Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Domnul m-am rugat.

Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea, necazul meu înaintea Lui voi spune.

Când lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai cunoscut cărările mele.

În calea pe care am umblat, gătit-au cursă mie.

Luat-am seama de-a dreapta și am privit, dar nu era cine să mă cunoască.

Închis-au calea pentru mine și nu are cine să caute de sufletul meu.

Strigat-am către Tine, Doamne, zis-am: Tu ești nădejdea mea, partea mea ești în pământul celor vii.

Ia aminte la rugăciunea mea, că m-am smerit foarte.

Izbăvește-mă de cei ce mă prigonesc, că s-au întărit mai mult decât mine.

Biruință purtând, Hristoase, asupra iadului, pe Cruce Te-ai suit, ca pe cei ce ședeau în întunericul morții să-i înviezi împreună cu Tine, Cel ce ești între morți slobod; Cel ce izvorăști viață din lumina Ta, Atotputernice Mântuitorule, miluiește-ne pe noi.

Astăzi Hristos, moartea călcând, a înviat, precum a zis, și bucurie lumii a dăruit; ca toți, glăsuind cântarea, așa să zicem: Izvorule al vieții, Lumina cea neapropiată, Atotputernice Mântuitorule, miluiește-ne pe noi.

De Tine, Doamne, Cel ce ești în toată zidirea, unde vom fugi noi păcătoșii? În cer? Însuți locuiești. În iad? Moartea ai zdrobit. Întru adâncurile mării? Acolo este mâna Ta, Stăpâne. La Tine scăpăm, înaintea Ta căzând, ne rugăm: Cel ce ai înviat din morți, miluiește-ne pe noi.

În Crucea Ta, Hristoase, ne lăudăm și Învierea Ta o cântăm și o slăvim; că Tu ești Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu știm.

Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm învierea Lui, că răbdând Crucea, cu moartea pe moarte a zdrobit.

Slavă puterii Tale, Doamne, că ai zdrobit pe cel ce avea stăpânia morții; înoitu-ne-ai pe noi prin Crucea Ta, dăruindu-ne viață și nestricăciune.

Cu ce cântări de laude vom lăuda pe ierarhul? Trâmbiţa teologiei, gura cea insuflată de focul darului, cinstitul locaş al Duhului, stâlpul Bisericii cel nemişcat, bucuria cea mare a lumii, râul înţelepciunii, sfeşnicul luminii, steaua cea luminoasă, care luminează lumea.

Cu ce flori de laude, vom încununa pe ierarhul? Pe apărătorul creştinătăţii şi împotrivitorul păgânătăţii, pe folositorul cel călduros al credinţei, pe marele îndreptător şi învăţător; vioara cea bine tocmită a Duhului, limba cea strălucitoare ca aurul, izvorul care izvorăşte ape de vindecări credincioşilor; pe marele şi minunatul Grigorie.

Cu ce buze noi, pământenii, vom lăuda pe ierarhul? Pe învăţătorul Bisericii, pe vestitorul dumnezeieștii lumini, pe tăinuitorul cel ceresc al Treimii. Podoaba cea mare a monahilor; pe cel ce a strălucit cu fapta şi cu gândirea la cele de sus; lauda Tesalonicului, carele are în ceruri pe cel dintru aceeaşi cetate, pe izvorâtorul de mir, dumnezeiescul şi preaminunatul Dimitrie.

Cu ce cântări de laude vom lăuda pe ierarhul? Trâmbiţa teologiei, gura cea insuflată de focul darului, cinstitul locaş al Duhului, stâlpul Bisericii cel nemişcat, bucuria cea mare a lumii, râul înţelepciunii, sfeşnicul luminii, steaua cea luminoasă, care luminează lumea.

Cuvioase de trei ori fericite, preasfinte Părinte, păstorule cel bun şi discipol al lui Hristos, mai marele păstorilor, cel ce ţi-ai pus sufletul pentru oi; însuţi şi acum Grigorie de Dumnezeu purtătorule, părintele nostru, cu rugăciunile tale, cere să se dăruiască nouă mare milă.

Cine nu te va ferici, Preasfântă Fecioară? Sau cine nu va lauda preacurată nașterea ta? Că Fiul Unul-Născut, Cel ce a strălucit fără de ani din Tatăl, Același din tine, cea curată, a ieșit, în chip de negrăit întrupându-Se; din fire Dumnezeu fiind și cu firea om făcându-Se pentru noi, nu în două fețe fiind despărțit, ci în două firi neamestecate fiind cunoscut. Pe Acela roagă-L, curată cu totul fericită, să se miluiască sufletele noastre.

Înțelepciune! Drepți!

Vrednic ești în toată vremea a fi lăudat de glasuri cuvioase, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce dai viață, pentru aceasta lumea Te slăvește.

Preotul:

Să luăm aminte! Pace tuturor!

Domnul a împărățit, întru podoabă S-a îmbrăcat.

Să zicem toți, din tot sufletul și din tot cugetul nostru să zicem.

Că milostiv și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Învredniceşte-ne, Doamne, în seara aceasta, fără de păcat să ne păzim noi.

Binecuvântat ești, Doamne, Dumnezeul părinților noștri, și lăudat și preaslăvit este numele Tău în veci. Amin.

Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am nădăjduit întru Tine.

Binecuvântat ești, Doamne, învață-ne pe noi îndreptările Tale.

Binecuvântat ești, Stăpâne, înțelepțește-ne pe noi cu îndreptările Tale.

Binecuvântat ești, Sfinte, luminează-ne pe noi cu îndreptările Tale.

Doamne, mila Ta este în veac; lucrurile mâinilor Tale nu le trece cu vederea.

Ție se cuvine laudă, Ție se cuvine cântare, Ție slavă se cuvine, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Să plinim rugăciunea noastră cea de seară, Domnului.

Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Fie stăpânirea împărăției Tale binecuvântată și preaslăvită, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule, îngerii o laudă în ceruri și pe noi pe pământ ne învrednicește cu inimă curată să Te slăvim.

Porțile cele de aramă zdrobindu-le și încuietorile iadului sfărâmându-le, ca un Dumnezeu atotputernic, neamul omenesc cel căzut l-ai înviat. Pentru aceasta și noi cu un glas grăim: Cel ce ai înviat din morți, Doamne, slavă Ție!

Din stricăciunea cea de demult, vrând Hristos să ne îndrepteze, pe Cruce s-a pironit și în groapă a fost pus. Pe Care mironosițele femei cu lacrimi căutându-L, plângând, grăiau: Vai nouă, Mântuitorul tuturor, cum ai primit să Te sălășluiești în groapă? Iar voind să Te sălășluiești, cum ai fost mutat? Și ce loc a ascuns trupul Tău cel de viață purtător? Ci, Stăpâne, precum ai făgăduit, arată-Te nouă și fă să înceteze de la noi tânguirea cea cu lacrimi. Dar plângând ele, îngerul către dânsele a grăit: Încetând voi plângerea, spuneți Apostolilor că a înviat Domnul, dăruind lumii curățire și mare milă.

Răstignindu-Te, precum ai voit, Hristoase, și moartea cu îngroparea Ta prădând, a treia zi ai înviat întru slavă, ca un Dumnezeu, dăruind lumii viață fără de sfârșit și mare milă.

Limba cea deşteaptă spre învăţătură, răsunând în urechile inimilor, ridică sufletele celor leneşi şi prin cuvintele tale cele grăitoare de Dumnezeu scară se află, suind pe cei de pe pământ la Dumnezeu. Pentru aceasta, Grigorie, minunea Tesaliei, nu înceta rugându-te lui Hristos, să lumineze, cu dumnezeiasca lumină, pe cei ce te cinstesc pe tine.

Fecioară ce nu ştii de mire, care ai zămislit negrăit pe Dumnezeu cu trup, Maica Dumnezeului Celui Preaînalt, primeşte rugăciunile robilor tăi, ceea ce eşti cu totul fără prihană, care dăruiești tuturor curăţire de greşale; primind acum rugăciunile noastre, roagă-te să ne mântuim noi toţi.

Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace. Că văzură ochii mei mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feței tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor și slavă poporului Tău Israel.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de 3 ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de 3 ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Că a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Puterile îngerești la mormântul Tău și străjerii au amorțit, și sta Maria la mormânt, căutând preacuratul Tău trup. Prădat-ai iadul, nefiind ispitit de dânsul. Întâmpinat-ai pe Fecioara, dăruind viață, Cel ce ai înviat din morți, Doamne, slavă Ție!

Luminătorule al dreptei credinţe, întărirea Bisericii şi învăţătorule, podoaba monahilor, apărătorule cel nebiruit al teologilor; făcătorule de minuni Grigorie, lauda Tesalonicului, propovăduitorule al darului, roagă-te pururea să se mântuiască sufletele noastre.

Cela ce pentru noi Te-ai născut din Fecioară şi răstignire ai răbdat Bunule; Carele cu moartea pe moarte ai prădat şi învierea ai arătat ca un Dumnezeu, nu trece cu vederea pe cei ce i-ai zidit cu mâna Ta. Arată iubirea Ta de oameni Milostive, primește pe Născătoarea de Dumnezeu, ceea ce Te-a născut pe Tine, care se roagă pentru noi şi mântuieşte Mântuitorul nostru pe poporul cel deznădăjduit.

Preotul:

Înțelepciune!