Vecernia Mare — Sf. Ioan Scărarul (21 martie 2026)

Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.

Veniți să ne închinăm Împăratului nostru, Dumnezeu!

Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru, Dumnezeu!

Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru!

Binecuvintează, suflete al meu pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte! Întru strălucire și în mare podoabă Te-ai îmbrăcat. Cel ce Te îmbraci cu lumina ca și cu o haină, Cel ce întinzi cerul ca un cort, Cel ce acoperi cu ape cele mai de deasupra ale lui, Cel ce pui norii suirea Ta, Cel ce umbli peste aripile vânturilor, Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri și pe slugile Tale pară de foc, Cel ce întărești pământul pe temelia lui, încât nu se va clătina în veacul veacului. Adâncul ca o haină este îmbrăcămintea Lui, peste munți vor sta ape; de certarea Ta vor fugi, de glasul tunetului Tău se vor înfricoșa; urcă munți și coboară văi, până în locul în care le-ai așezat pe ele. Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece și nici nu se vor întoarce să acopere pământul. Cel ce trimiți izvoare în văi, prin mijlocul munților vor trece ape; adăpa-se-vor toate fiarele câmpului, asinii sălbatici setea își vor potoli. Peste acelea păsările cerului vor locui; din mijlocul stâncilor vor da glas. Cel ce adăpi munții din cele mai de deasupra ale Tale, din rodul lucrurilor Tale se va sătura pământul; Cel ce răsari iarbă dobitoacelor și verdeață spre trebuința oamenilor, ca să scoată pâine din pământ și vinul ce veselește inima omului; ca să-i veselească fața cu untdelemn și pâinea ce întărește inima omului. Sătura-se-vor copacii câmpului, cedrii Libanului pe care i-ai sădit; acolo păsările își vor face cuib, locașul cocostârcului le călăuzește pe ele. Munții cei înalți – adăpost cerbilor, stâncile – scăpare iepurilor. Făcut-ai luna spre vremi; soarele și-a cunoscut apusul său. Pus-ai întuneric și s-a făcut noapte, când vor ieși toate fiarele pădurii; puii leilor răcnesc ca să apuce și să ceară de la Dumnezeu mâncarea lor. Răsărit-a soarele și s-au adunat și în culcușurile lor se vor culca. Ieși-va omul la lucrul său și la lucrarea sa până seara. Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înțelepciune le-ai făcut! Umplutu-s-a pământul de zidirea Ta. Marea aceasta este întinsă și largă; acolo se găsesc târâtoare, cărora nu este număr, vietăți mici și mari. Acolo corăbiile umblă și fiarele pe care le-ai zidit, ca să se joace în ea. Toate către Tine așteaptă ca să le dai lor hrană la bună vreme. Dându-le Tu lor, vor aduna; deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunătăți. Dar întorcându-Ți Tu fața Ta, se vor tulbura; lua-vei duhul lor și se vor sfârși și în țărână se vor întoarce. Trimite-vei duhul Tău și se vor zidi și vei înnoi fața pământului. Fie slava Domnului în veac! Veseli-se-va Domnul de lucrurile Sale. Cel ce caută spre pământ și-l face pe el de se cutremură; Cel ce se atinge de munți și fumegă. Cânta-voi Domnului în viața mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât voi fi. Plăcute să-i fie Lui cuvintele mele, iar eu mă voi veseli de Domnul. Piară păcătoșii de pe pământ și cei fără de lege, ca să nu mai fie. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul.

Soarele și-a cunoscut apusul său. Pus-ai întuneric și s-a făcut noapte. Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înțelepciune le-ai făcut!

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeule! (de 3 ori)

Cu pace, Domnului să ne rugăm.

Că Ție se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Fericit bărbatul care n-a umblat în sfatul necredincioșilor și pe calea păcătoșilor n-a stat și pe scaunul pierzătorilor n-a șezut. Aliluia!

Că știe Domnul calea drepților și calea necredincioșilor va pieri. Aliluia!

Slujiți Domnului cu frică și vă bucurați Lui cu cutremur. Aliluia!

Fericiți toți cei ce nădăjduiesc spre Dânsul. Aliluia!

Scoală, Doamne, mântuiește-mă, Dumnezeul meu. Aliluia!

A Domnului este mântuirea și peste poporul Tău binecuvântarea Ta. Aliluia!

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeule! (de 3 ori)

Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Că a Ta este stăpânirea și a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă; auzi-mă, Doamne! Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă; ia aminte la glasul rugăciunii mele, când strig către Tine. Auzi-mă, Doamne!

Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfă de seară. Auzi-mă, Doamne!

Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleșug, ca să nu-mi dezvinovățesc păcatele mele.

Cu oamenii cei ce fac fărădelege și nu mă voi însoți cu aleșii lor.

Certa-mă-va dreptul cu milă și mă va mustra, iar untdelemnul păcătoșilor să nu ungă capul meu.

Că încă și rugăciunea mea este împotriva vrerilor lor; zdrobise-vor de stâncă judecătorii lor.

Auzi-vor graiurile mele și s-au îndulcit. Precum brazda se desface în pământ, s-au risipit oasele lor lângă iad.

Căci către Tine, Doamne, Doamne – ochii mei; spre Tine am nădăjduit, să nu iei sufletul meu.

Păzește-mă de cursa care mi-au pus mie și de smintelile celor ce fac fărădelege.

Cădea-vor în mreaja lor păcătoșii, ferit sunt eu până ce voi trece.

Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Domnul m-am rugat.

Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea, necazul meu înaintea Lui voi spune.

Când lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai cunoscut cărările mele.

În calea pe care am umblat, gătit-au cursă mie.

Luat-am seama de-a dreapta și am privit, dar nu era cine să mă cunoască.

Închis-au calea pentru mine și nu are cine să caute de sufletul meu.

Strigat-am către Tine, Doamne, zis-am: Tu ești nădejdea mea, partea mea ești în pământul celor vii.

Ia aminte la rugăciunea mea, că m-am smerit foarte.

Izbăvește-mă de cei ce mă prigonesc, că s-au întărit mai mult decât mine.

Cântare de seară și slujbă cuvântătoare aducem Ție, Hristoase, că bine ai voit a ne milui pe noi prin Înviere.

Doamne, Doamne, nu ne lepăda pe noi de la fața Ta, ci binevoiește a ne milui pe noi prin Înviere.

Bucură-te, Sioane sfinte, maică a bisericilor, locașul lui Dumnezeu, că tu ai primit întâi iertarea păcatelor prin Înviere.

Cuvântul, Cel născut din Dumnezeu-Tatăl mai înainte de veci, iar în anii mai din urmă Același, din cea neispitită de nuntă întrupându-Se, de voie răstignire de moarte a răbdat, și pe omul cel omorât de demult l-a mântuit prin Învierea Sa.

Învierea Ta cea din morți o slăvim, Hristoase, prin care ai liberat neamul lui Adam din robia iadului și ai dăruit lumii, ca un Dumnezeu, viața veșnică și mare milă.

Slavă Ție, Hristoase Mântuitorule, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Cel ce Te-ai răstignit pe Cruce și ai înviat din mormânt a treia zi.

Pe Tine Te slăvim, Doamne, pe Cel ce pentru noi de voie Crucea ai răbdat, și Ție ne închinăm, Atotputernice Mântuitorule. Nu ne lepăda pe noi de la fața Ta, ci ne auzi și ne mântuiește pe noi prin Învierea Ta, Iubitorule de oameni.

Părinte Ioane Cuvioase, pururea ai purtat cu adevărat în gura ta înălţările lui Dumnezeu, cugetând cu multă lucrare la cuvintele cele de Dumnezeu insuflate, preaînţeleptule, şi cu darul cel ce izvorăşte de acolo te-ai îmbogăţit făcându-te fericit, surpând sfaturile tuturor necredincioşilor.

Părinte Ioane, mărite, curăţindu-ţi sufletul cu izvoarele lacrimilor şi cu stările cele de toată noaptea îmblânzind pe Dumnezeu, te-ai înălţat spre dragostea şi frumuseţea lui, Fericite; întru care, după vrednicie, te desfătezi acum, neîncetat bucurându-te cu cei ce s-au nevoit împreună cu tine, Cuvioase, de Dumnezeu înţelepte.

Părinte Ioane Cuvioase, ridicându-ţi gândul prin credinţă spre Dumnezeu, ai urât nestatornicia tulburării celei lumeşti, şi Crucea ta, luând-o ai urmat Celui ce vede toate, rob făcând minţii trupul cel neînfrânat cu deprinderile sihăstriei, prin puterea Dumnezeiescului Duh.

Cuvioase Părinte, ascultând glasul Evangheliei Domnului, ai părăsit lumea, bogăţia şi mărirea întru nimic socotindu-le. Pentru aceasta ai strigat tuturor: Iubiţi pe Dumnezeu şi veţi afla dar veşnic; nimic să nu cinstiţi mai mult decât dragostea Lui, ca să aflaţi odihnă împreună cu toţi sfinţii, când va veni întru mărirea sa. Cu ale cărora rugăciuni, Hristoase, păzeşte şi mântuieşte sufletele noastre.

Împăratul cerurilor, pentru iubirea de oameni, pe pământ S-a arătat și cu oamenii a viețuit; că din Fecioara curată trup luând și dintr-însa ieșind cu adăugirea firii omenești; un Fiu este, îndoit în fire, dar nu în fețe. Pentru aceasta, propovăduindu-L pe Dânsul Dumnezeu desăvârșit și om desăvârșit cu adevărat, mărturisim pe Hristos, Dumnezeul nostru. Pe Care roagă-L, Maică nenuntită, să se miluiască sufletele noastre.

Înțelepciune! Drepți!

Vrednic ești în toată vremea a fi lăudat de glasuri cuvioase, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce dai viață, pentru aceasta lumea Te slăvește.

Preotul:

Să luăm aminte! Pace tuturor!

Domnul a împărățit, întru podoabă S-a îmbrăcat.

Să zicem toți, din tot sufletul și din tot cugetul nostru să zicem.

Că milostiv și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Învredniceşte-ne, Doamne, în seara aceasta, fără de păcat să ne păzim noi.

Binecuvântat ești, Doamne, Dumnezeul părinților noștri, și lăudat și preaslăvit este numele Tău în veci. Amin.

Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am nădăjduit întru Tine.

Binecuvântat ești, Doamne, învață-ne pe noi îndreptările Tale.

Binecuvântat ești, Stăpâne, înțelepțește-ne pe noi cu îndreptările Tale.

Binecuvântat ești, Sfinte, luminează-ne pe noi cu îndreptările Tale.

Doamne, mila Ta este în veac; lucrurile mâinilor Tale nu le trece cu vederea.

Ție se cuvine laudă, Ție se cuvine cântare, Ție slavă se cuvine, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Să plinim rugăciunea noastră cea de seară, Domnului.

Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Fie stăpânirea împărăției Tale binecuvântată și preaslăvită, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Suitu-Te-ai pe Cruce, Iisuse, Cel ce Te-ai pogorât din cer; venit-ai la moarte, Viața cea fără de moarte; către cei din întuneric, Lumina cea adevărată; către cei căzuți, Învierea tuturor. Cel ce ești Luminarea și Mântuitorul nostru, slavă Ție!

Pe Hristos, Cel ce a înviat din morți, să-L slăvim, că suflet și trup luând, prin patimă pe unul de la altul a despărțit. Preacuratul suflet, adică pogorându-se în iad, pe care l-a și prădat; dar în groapă n-a văzut stricăciune sfântul trup al Mântuitorului sufletelor noastre.

Cu psalmi și cu cântări slăvim, Hristoase, Învierea Ta cea din morți, prin care ne-ai slobozit pe noi din tirania iadului; și ca un Dumnezeu ne-ai dăruit viață veșnică și mare milă.

O, Stăpânul tuturor, Cel necuprins, Făcătorule al cerului și al pământului, prin Cruce pătimind, mie nepătimirea mi-ai izvorât. Și îngropare primind, și înviind întru slavă, împreună ai înviat pe Adam, cu mâna cea preaputernică. Slava sculării Tale celei de a treia zi, prin care ne-ai dăruit nouă viață veșnică și curățire de păcate, ca un singur Îndurat.

Pe îngerul cel de pe pământ şi pe omul lui Dumnezeu cel din ceruri, podoaba cea frumoasă a lumii, desfătarea bunătăţilor şi a faptelor bune, lauda sihaştrilor, pe Ioan să-l cinstim. Că acesta fiind sădit în casa lui Dumnezeu, a înflorit după dreptate, şi ca un cedru în pustie, a înmulţit turmele lui Hristos, ale oilor celor cuvântătoare, întru preacuviinţă şi dreptate.

O minune, mai nouă decât toate minunile cele dedemult! Că cine a cunoscut să fi născut Maică fără bărbat, şi să poarte în braţe pe Cel ce cuprinde toată făptura? A lui Dumnezeu este voia, Cel ce S-a născut; pe Carele ca pe un prunc, Preacurată, în braţele tale purtându-L şi îndrăzneală ca o Maică către dânsul câştigând, nu înceta a-L ruga, pentru cei ce te cinstesc, ca să miluiască şi să mântuiască sufletele noastre.

Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace. Că văzură ochii mei mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feței tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor și slavă poporului Tău Israel.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de 3 ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de 3 ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Că a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Dintru înălțime Te-ai pogorât, Milostive, îngropare ai luat de trei zile, ca să ne slobozești pe noi din patimi; Cel ce ești viața și Învierea noastră, Doamne, slavă Ție!

Locuitor pustiului şi înger în trup şi de minuni făcător te-ai arătat, de Dumnezeu purtătorule, Părintele nostru Ioane; cu postul, cu privegherea şi rugăciunea cereştile daruri luând, vindeci pe cei bolnavi şi sufletele celor ce aleargă la tine cu credinţă. Slavă Celui ce ţi-a dat ţie putere; slavă Celui ce te-a încununat pe tine; slavă Celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.

Gavriil zicând ţie Fecioară bucură-te, împreună cu glasul S-a întrupat Stăpânul tuturor, întru tine sicriul cel sfânt, precum a zis dreptul David, arătatu-te-ai mai desfătată decât cerurile, ceea ce ai purtat pe Făcătorul tău, mărire Celui ce S-a sălăşluit întru tine, mărire Celui ce a ieşit din tine, mărire Celui ce ne-a slobozit pe noi prin naşterea ta.

Preotul:

Înțelepciune!